Societatea civila romaneasca ar trebui sa constituie elementul de filtrare si dezbatere a tuturor problemelor care in mod direct sau indirect pot afecta viata si sanatatea populatiei.
Un exemplu in acest sens este organizatia Greenpeace Romania care, la inceputul acestui an, a inaintat un raport catre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor in care se trage un semnal de alarma cu privire la efectele nocive pe care le pot avea cultivarea si consumarea plantelor de soia modificata genetic ale companiei Monsanto (soia Roundup Ready) asupra sanatatii oamenilor si mediului.
Descoperirea structurii de dublu helix a ADN-ului uman de catre Watson si Crick la inceputul anilor 1950 a dus la cunoasterea fundamentului biologic al speciei umane dar si a altor specii, iar dezvoltarea bio-tehnologiilor a facut posibila interventia in genom, in cadrul tehnicilor de inginerie genetica. Aplicarea acestor tehnici la plante a facut posibila obtinerea unor specimene modificate genetic. In anul 1986, in Marea Britanie, au fost efectuate primele teste privind organismele modificate genetic pentru obtinerea de tutun rezistent la ierbicide, iar in 1994 FDA anunta lansarea unei specii de rosii modificate genetic numita Flavr Savr, prima planta de acest tip comercializata in lume.
In Romania, cultivarea de plante modificate genetic este reglementata legal printr-o serie de acte normative care prevad, printre altele, necesitatea consultarii publicului cu privire la aprobarea cultivarii de plante modificate genetic, etichetarea alimentelor obtinute din organisme modificate genetic sau care contin aditivi si arome modificate genetic ori obtinute din organisme modificate genetic (O.G nr. 49/2000, legea nr. 214/2002, H.G. nr.106/2002).
Conform OG nr. 49/2000, organismul modificat genetic este acela care contine o combinatie noua de material genetic, obtinut prin tehnicile biotehnologiilor moderne care ii confera noi caracteristici.
In raportul realizat de organizatia Greenpeace Romania se estimeaza ca principalul risc al plantelor de soia modificate genetic este acela ca evaluarea riscurilor este relativa, mai ales prin ignorarea celor pe termen lung. Studiile pe termen lung, cu durata de 24 de luni, ar oferi posibilitatea de evaluare a efectelor toxice asupra organismului uman, cu precadere a celor ce vizeaza sistemul imunitar si a riscurilor de producere a diferitelor forme de cancer. Mai mult, evaluarile plantelor de soia modificate genetic sunt incomplete deoarece au fost efectuate pe plante netratate cu ierbicidul Roundup, la care acestea sunt rezistente.
O serie de date indica necesitatea imperioasa a efectuarii unor studii care sa evalueze efectele pe termen lung ale plantelor de soia modificate genetic. Studii pe vaci hranite cu soia modificata genetic arata ca acestea produc lapte cu continut crescut in grasimi, cauza acestei cresteri nefiind cunoscuta in prezent. In plus, la aceste animale sunt inca necunoscute efectele produse in urma consumului de soia modificata genetic la nivelul tesuturilor si organelor interne. Soarecii hraniti cu soia modificata genetic au prezentat o modificare semnificativa a greutatii corporale precum si a rinichilor si testiculelor. Studii efectuate in Italia pe soareci hraniti cu soia modificata genetic indica unele perturbari la nivel celular, obiectivate prin alterarea activitatii enzimatice a pancreasului, alterari morfologice ale celulelor pancreatice, hepatice scaderea nivelului proenzimei α- amilaza pancreatice, modificari care deocamdata nu au fost explicate. Este posibil ca produsii de metabolizare din soia modificata genetic sa interactioneze in mod nociv cu componentele celulare. Un studiu de sase saptamani efectuat pe iepuri hraniti cu soia modificata genetic a indicat un nivel scazut al viabilitatii spermei si anomalii ale spermatozoizilor. O serie de efecte nocive asupra sanatatii oamenilor si a mediului pot aparea ca efect indirect, ca urmare a tratarii culturilor de soia modificata genetic cu cantitati sporite de ierbicide. Plantele de soia modificate genetic au fost promovate in ideea ca sunt mai usor de cultivat si necesita o cantitate mai mica de ierbicide. Ca urmare a aparitiei unor buruieni rezistente la ierbicid, s-a ajuns in situatia contrara, anume la folosirea unor cantitati din ce in ce mai mari de ierbicide. O serie de studii indica riscurile importante ale folosirii acestui ierbicid glifosat pentru sanatatea umana: o incidenta crescuta a limfomului non-Hodgkin, riscul crescut de avort in randul femeilor care lucreaza la ferme, procentul crescut de malformatii congenitale al copiilor din familiile de fermieri, efectul toxic asupra celulelor placentare si testiculare, posibil ca urmare a interferarii sintezei de hormoni steroizi. De asemenea, se considera ca folosirea pe scara larga a glifosatului a avut un rol important in diminuarea populatiei de amfibieni de pe intreg globul.
Riscul de producere a unor alergii ca urmare a consumului de soia modificata genetic este de asemenea subestimat si deocamdata neevaluat. Pana in prezent s-au constatat, in cadrul unor studii, importante efecte alergenice ale plantelor de mazare modificata genetic, constand din producerea de anticorpi fata de o proteina din aceasta planta, concretizata prin producerea unei reactii inflamatorii la injectarea acestei proteine si a unor efecte respiratorii de tip astmatic, hipersecretie bronsica si inflamatii ale cailor respiratorii si a plamanilor ca urmare a inhalarii proteinei. Mai mult, s-a constatat posibilitatea dezvoltarii unor reactii alergice de tip incrucisat. In prezent nu sunt cunoscute efectele alergice ale plantelor de soia modificate genetic, neexistand studii valide in acest scop.
Studiile genetice au evidentiat ca in plantele de soia modificate genetic au aparut o serie de secvente genice de origine necunoscuta in vecinatatea insertului care contine gena artificiala, astfel incat insertul, care a fost prezentat autoritatilor europene de catre firma producatoare a plantelor de soia modificate genetic, nu este cel corect. Chiar daca compania producatoare considera ca aceste secvente genice nu prezinta nici un risc pentru sanatate pentru ca acestea nu sunt transcrise in ARN sau proteine, se constata inca o data necesitatea unei atente evaluari a efectelor pe termen lung si neignorarea noilor molecule de ARN sintetizate in urma introducerii insertului. Aceasta mai ales in conditiile in care nu se cunosc inca functiile acestui ARN sintetizat.
Avand in vedere riscurile potentiale asupra sanatatii oamenilor si a mediului, ca urmare a cultivarii si consumului de soia modificata genetic, incomplet studiate la acest moment, organizatia Greenpeace Romania considera ca este necesar un semnal de alarma. Aceasta organizatie saluta faptul ca, incepand din anul 2007, culturile de soia modificata genetic nu vor mai fi permise in Romania, dar considera inexplicabil faptul ca ele sunt aprobate pentru anul 2006. Procedura de autorizare a cultivarii plantelor modificate genetic trebuie sa fie publica, in sensul ca publicul trebuie informat, iar in functie de observatiile primite se poate dovedi salutara organizarea de dezbateri publice pe aceasta tema. Din pacate, la acest moment, in tara noastra nu exista posibilitatea trasabilitatii si etichetarii organismelor modificate genetic, ceea ce duce la o informare incorecta a consumatorilor, in conditiile in care un sondaj de opinie realizat de Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania indica faptul ca 98% dintre acestia ar dori ca produsele ce contin organisme modificate genetic sa poata fi etichetate.
anunturi
