anunturi        abonamente        redactia       contact 
 
                                      english
               
pagina principala | numarul curent | arhiva | indicatii pentru autori
 

 
DIN NUMARUL CURENT
Revista Romana de Bioetica, editata de Colegiul Medicilor Iasi, este cotata ISI de catre Thomson Scientific incepind cu 1 ianuarie 2007.


Esti aici: Pagina Principala ›› Numarul curent
 
Editorial. Asistenta medicala transfrontaliera si drepturile pacientului in Europa
Comisia Europeana a lansat de curand o propunere de directiva privind drepturile pacientilor in cadrul asistentei medicale transfrontaliere, ce are drept principal scop imbinarea drepturilor pacientului cu asistenta medicala de calitate. In esenta, propunerea pleaca de la principiul liberei circulatii a cetatenilor in spatiul comunitar, respectand in acelasi timp prevederea tratatului Comunitatii Europene conform careia organizarea sistemelor de sanatate nationale reprezinta responsabilitatea fiecarei tari in parte.
Propunerea este fundamentata pe trei piloni: drepturile pacientului, calitatea si siguranta asistentei medicale si modalitatile de rezolvare a problemelor financiare. Se intentioneaza crearea unui instrument legislativ de utilitate practica, care sa faciliteze mobilitatea pacientilor dintr-o tara in alta. Scopul propunerii nu este insa cresterea fluxului de pacienti dintr-o tara in alta, ci asigurarea respectarii drepturilor pacientilor de a obtine asistenta medicala unde doresc, in conditii de deplina transparenta si la standarde de calitate unanim acceptate.
Propunerea reitereaza necesitatea ca, in contextul asistentei medicale, pacientii sa nu fie discriminati pe criterii de sex, varsta, rasa, origine etnica sau sociala, convingeri religioase, opinii politice, apartenenta la un grup minoritar, orientare sexuala etc. Principiul nediscriminarii impune, de asemenea, sa nu se acorde ingrijire medicala prioritara pacientilor proveniti din alte tari in detrimentul propriilor pacienti si nici invers.
Pacientul are dreptul de a primi informatii clare privind serviciile medicale existente intr-o anumita tara, modului in care acestea pot fi obtinute, nivelul de rambursare, maniera de despagubire in cazul producerii unor efecte adverse urmare a tratamentului etc. In acest mod pacientul va putea alege asistenta medicala cea mai potrivita nevoilor sale, in deplina cunostinta de cauza. In scopul furnizarii informatiilor utile pacientilor, se propune crearea unor puncte de contact nationale care, pe langa furnizarea de informatii sa ofere acestora sprijin efectiv. Un element esential pentru siguranta pacientilor este oferirea unor mecanisme de acordare de compensatii si despagubiri pentru eventualele efecte adverse survenite in cadrul asistentei medicale intr-o alta tara.
Pentru a asigura continuitatea serviciilor medicale, este necesara transmiterea informatiilor referitoare la starea pacientului dintr-o tara in alta, in conditii de securitate deplina, pentru a preveni ca lipsa de incredere a pacientului sa devina un obstacol in calea obtinerii de asistenta medicala in alta tara.
Pentru a se putea pune bazele unei asistente medicale transfrontaliere de calitate si eficiente se impune ca toate sistemele sanitare sa respecte principii si standarde comune de calitate si siguranta. In acelasi scop, se propune infiintarea unor retele europene de referinta, cu rolul de a furniza ingrijiri medicale accesibile, de inalta calitate, eficiente din punct de vedere al costului, in contextul cooperarii intre specialistii din mai multe tari, furnizarea de standarde de calitate si bune practici comune in interiorul retelei si care, in plus, ar putea fi puncte de formare de specialisti, de cercetare medicala, informare si diseminare a cunostintelor in domeniu.
Rambursarea serviciilor medicale reprezinta o problema pe care propunerea incearca sa o rezolve, mai cu seama sub aspectul simplificarii aspectelor birocratice. Astfel, pacientii ar avea dreptul sa apeleze la asistenta medicala in orice stat membru al Uniunii Europene, chiar daca ar fi putut beneficia de aceleasi servicii medicale si in tara de origine, urmand ca rambursarea sa se faca la nivelul din tara de origine a pacientului, eventualele costuri suplimentare fiind suportate de pacient. In cazul in care suma rambursata in mod obisnuit in tara de origine este mai mare decat costul serviciului de care a beneficiat pacientul in alta tara, rambursarea se face la nivelul din tara in care s-a acordat ingrijirea medicala. Aceasta inseamna ca pentru serviciile de sanatate din anumite tari ar putea deveni chiar convenabil ca pacientii sa merga si sa solicite ingrijiri medicale in tari care practica preturi mai mici pentru servicii similare.
Directiva nu isi propune sa creeze drepturi suplimentare pentru pacienti, astfel
incat rambursarea serviciilor medicale obtinute intr-o alta tara decat cea de origine se va face numai pentru acele servicii care sunt rambursate si in tara din care provine pacientul.
Prevederile referitoare la maniera de rambursare a costurilor serviciilor medicale
pot deveni, la un moment dat, problematice deoarece, in loc sa armonizeze, creeaza disparitati functie de statusul economic al pacientilor. Doar pacientii cu nivel financiar bun isi vor putea permite sa acceada la un serviciu medical care nu se ramburseaza in tara de origine, sau care este semnificativ mai scump in alta tara. Se creaza astfel disparitati atat intre cetatenii aceleiasi tari cit si intre cei din tari diferite, in conditiile in care diferenta dintre nivelurile de rambursare a serviciilor medicale in tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare este de cele mai multe ori semnificativ in defavoarea acestora din urma. Propunerea doreste eliminarea birocratiei excesive din asistenta medicala transfrontaliera, prin anularea cerintei de autorizare prealabila prevazuta de legislatia europeana actuala. Intentia buna este evidenta dar, revenind la problema tarilor cu nivel de trai mai scazut, aceasta va constitui inca o problema. In lipsa autorizarii prealabile, pacientul va trebui sa plateasca din propriul buzunar, urmand sa-si primeasca banii de la autoritatea sanitara din tara de origine dupa o perioada de timp, ceea ce favorizeaza inca o data pacientii cu posibilitati financiare mari.
Iata ca, desi laudabila in multe dintre prevederile sale, aceasta propunere omite diferenta deloc de neglijat care exista la momentul actual intre sistemele de sanatate si nivelurile de trai din diferite tari membre ale Uniunii Europene. Propunerea promoveaza respectarea drepturilor pacientilor in context european, insa exista aspecte in care devine neclara maniera in care se poate realiza acest deziderat. In aceste conditii se va reusi armonizarea sau intentia va esua lamentabil? Conceptul de pacient european va putea fi realizat sau acesta va ramane un vis frumos si nerealist?

Beatrice Ioan

NUMERE ANTERIOARE
Vol. 2, nr. 1
 
Vol. 1, nr. 2
 
Vol. 1, nr. 3
 
Vol. 1, nr. 4